Recomandările OSCE privind reglementarea adunărilor publice

Dintotdeauna cei care au fost la putere au avut tendința de a reglementa cât mai strict manifestările publice de stradă. Asta întotdeauna a contribuit la o adâncire a disensiunilor între societatea civilă și guverne.
Directorul OSCE, Ambasadorul Christian Strohal, spune că legislația întâlnită în țările OSCE în această privință demonstrează că statele reglementează dreptul la liberă întrunire într-un mod care se transformă de fapt în negarea acestei libertăți.

OSCE consideră că libertatea de manifestare este importantă pentru că ea servește multor scopuri, printre care acelea de a exprima puncte de vedere diferite și a apăra diverse interese, de a dezvolta culturi sau a păstra identități minoritare. Dreptul la liberă întrunire este un fundament al societății democratice și protejarea acestei libertăți este crucială pentru crearea unei societăți tolerante.
De aceea OSCE a stabilit un set de principii pe care națiunile trebuie să le respecte atunci când fac legi ce reglementează manifestările publice:

Principiul 1 - Libertatea de manifestare fără aprobare

Ca drept fundamental al omului, dreptul de a manifesta pașnic ar trebui exercitat fără vreo reglementare din partea statului. Tot ce nu e expres interzis în lege ar trebui prezumat ca permis, iar cei care vor să manifesteze nu ar trebui să fie obligați să ceară o aprobare pentru asta. Libertatea de manifestare fără aprobare ar trebui stabilită clar prin lege.

Principiul 2 – Datoria statului de a proteja adunările publice pașnice

Statul este responsabil cu asigurarea mecanismelor și procedurilor prin care să se asigure că manifestările publice sunt o practică liberă și nu sunt sufocate de reglementări birocratice

Principiul 3 – Legalitatea

Orice restricție impusă manifestărilor trebuie să aibă o bază legală. Legea trebuie să fie compatibilă cu carta internațională a drepturilor omului și să specifice clar dacă o conduită a unui cetățean încalcă sau nu legea.

Principiul 4 – Proporționalitatea

Orice restricție impusă dreptului la liberă întrunire trebuie să fie proporțională. Întotdeauna trebuie preferată cea mai puțin intruzivă metodă de a atinge anumite obiective din lege. Împrăștierea manifestanților trebuie să fie întotdeauna ultima soluție.

Principiul 5 – Buna administrare

Cetățenii trebuie să știe ce instituție este responsabilă cu luarea deciziilor despre reglementarea manifestațiilor, și aceste informații trebuie clar specificate în lege.

Notificarea

Legislația ar trebui să prevadă posibilitatea ca o manifestație să fie notificată autorităților. Notificarea nu ar trebui să fie o procedură birocratică și în niciun caz să se transforme în cerere de autorizare.

Adunările spontane

Legile ar trebui să prevadă explicit adunările spontane ca excepții de la procedura de notificare specifică manifestațiilor publice. O adunare spontană nu poate fi anunțată din timp, dar chiar și așa autoritățile ar trebui să protejeze și să faciliteze acest gen de manifestări, atâta timp cât ele sunt pașnice.

Manifestările simultane


Când notificările arată că în același timp și spațiu se anunță două sau mai multe manifestări, autoritățile trebuie să faciliteze cât se poate desfășurarea acestora și să prevină eventuale incidente.

Articolul 11 din Convenția Europeană pentru protecția Drepturilor Omului și Libertăți fundamentale

Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi de asociere, inclusiv a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

Citeşte şi: